Cum manca omul cavernelor?

Moduri de a gati Paleo si cum se hranea omul cavernelor. Un articol care te ajuta sa intelegi mai multe despre gatitul natural. Omul cavernelor sau omul din paleolitic nu avea multe unelte la dispozitie... dar mancarea lui avea savoare.

Acum 380.000 de ani oamenii cunosteau deja focul (si stiau sa construiasca colibe), iar arheologii au descoperit suficiente tabere preistorice pentru a isi face o parere despre felul in care vanau si gateau acele popoare. Acum se stie ca pe suprafata pamantului au convietuit mult timp o multime de specii umanoide, toate rationale, dar numai unele au supravietuit. 

Cea mai veche tabara a unor vanatori-culegatori, un grup de Homo Erectus nomazi, a fost descoperita pe teritoriul Nisei de astazi (Franta, Mediterana). Acesti vanatori-culegatori reveneau anual in aceasta zona primitoare de pe malul marii, recladindu-si tabara an de an. Ei erau specializati pe vanatoarea de elefanti.

Intr-o clima mediteraneeana, pozitionata intre ultimele doua faze ale ultimei glaciatiuni, intr-o regine plina pe atunci de paduri de foioase si conifere, oamenii consumau plante de toate felurile si mult vanat. Cerbi, bouri, iepuri si rozatoare, pasari, broaste testoase si moluste faceau parte, conform dovezilor arheologice, din hrana vanatorilor. Dar mai multe despre stilul de viata si dovezile arheologice vei gasi la rubrica Istorie (antropologia si arheologia fiind pasiuni mai vechi pentru mine).

Ce se manca si cum se gatea in Paleolitic

Omul preistoric nu era prea sofisticat in felul in care gatea, dar isi dadea tot interesul sa obtina un gust mai bun pentru mancarea lui. Chiar daca fiert, copt si fript reprezintă procedele cheie prin care se prepara mancarea in trecutul indepartat, aceasta nu inseamna ca bucataria "pesterii" era lipsita de ustensile si imaginatie. Doua pietre, dintre care una concava puteau fi folosite ca adevarate mojare sau mixere, in care se putea pisa si zdrobi cam orice. Intr-o perioada in care un mare interes se acorda uneltelor si armelor, taierea si tocarea mancarii se ajuta de aceleasi ustensile care se foloseau la lupta. Pietre cu muchii ascutite, pietre plate, care puteau zdrobi cu greutatea lor, tepuse de lemn deveneau tacamuri, iar carapacele de animale, frunzele si scoicile se transformau in farfurii si platouri.

Omul preistoric era in masura majora preocupat de colectarea, prepararea si depozitarea mancarii. De fapt, pe atunci nimic nu era mai important decat mancarea si felul in care isi facea adaposturile. (De unde putem deduce ca arta culinara si arhitectura sunt cele mai vechi preocupari si repere umane). Joaca si antrenamentul pentru vanatoare si lupta, adesea reunite in cadrul aceluiasi concept, erau pe locul doi in preocuparile omului cavernelor.

Metode Paleo de preparare si conservare a mancarii

Fructele, legumele, radacinile si plantele erau consumate proaspete. Vanatul era depozitat si pregatit in multe moduri, fiert, fript sau copt. In afara de vanat, tot ceea ce era oferit de apa, de la crustacee si moluste, la pesti si plante acvatice era folosit in preparate culinare.

Focul asigura frigerea carnii si a legumelor, iar jarul fierbinte era la fel de potrivit pentru a da alte gusturi si savori felurilor preparate. Taberele se aflau mereu langa surse de apa dulce, care asigurau nu doar apa potabila, ci si apa pentru fierberea hranei si spalarea vaselor importante.


Asezonarea mancarii cu plante diverse este foarte probabila, de asemenea, mai ales ca sarea nu era intotdeauna la dispozitia stramosilor nostri.
Prajitul. Uleiurile de nuci si seminte diverse existau si in vechime, dar erau obtinute prin zdrobire (intre doua pietre, din care cea de jos, ca o cuva, aduna totul, inclusiv bucatile de nuci). Astazi carnea sau legumele pe care le prajim si sunt scaldate intr-o baie de uleiuri rafinate. Pe atunci, nucile si semintele zdrobite, carnea si legumele erau puse in acelasi vas si amestecate desupra focului. O metoda buna de a face ca gusturile sa se contopeasca, dar, dupa cum se dovedeste atsazi, o metdoa foarte sanatoasa de preparare a mancarii. (Am incercat asta cu un pumn de nuci zdrobite, niste piept de pui, ardei gras si broccoli.)
Conservarea Afumarea alimentelor si pastrarea lor in untura erau metodele de baza pentru a conserva mancarea atunci cand ea nu putea fi sarata. Pentru a pastra carnea cat mai mult, oamenii preistorici chiar erau nevoiti s-o prepare sau s-o gateasca si s-o pastreze gatita. Untura este o chestie pe care diversi Paleo-isti o recomanda, la fel si untul, insa de data asta sa ii dam si stiintei dreptul sa ne invete cate ceva. Tot grasimile monosaturate si cele din peste raman mai sanatoase.
Pre-gatitul. Marinarea alimentelor inainte de a le gati este un obicei raspandit astazi. Intr-adevar, carnea capata un gust mai bun daca este lasata o zi la sare, dar pe vremuri era si o metoda de conservare. Oamenii pre-gateau tot ce nu consumau imediat, tocmai pentru a putea pastra prospetimea mancarii. Mancarea gatita la cratita, in cantitati mai mari si pastrata cateva zile este o metoda care ramane si practica, mai ales ca in ziua de astazi noi avem si congelatoare. Opareste urzici sau spanac si pune-le la congelator (nu uita sa le speli de nisip), procedeaza la fel cu pastaile verzi, coace ardei...
Indulcirea Albinele salbatice dadeau miere, iar unele plante erau dulci, asa ca acest gust nu i-a fost strain omului din vechime. In plus, mierea oferea o metoda de conservare suplimentara, dar era folosita si in tratamente diverse, de catre medicii rudimentari (vracii) care abia ii descopereau calitatile. Fructele erau si ele dulci natural. Astazi daca vreau sa fac ceva dulce, am oua, miere, cacao, fructe si diverse tipuri de "nuts" la dispozitie, dar si pudre de seminte, asa ca este ok si fara faina sau zahar.

Vasele: lut si lemn, dar si piatra

Aici regulile sunt precise: tot ce e natural este bun. Acum, eu nu as ucide broaste testoase pentru a le face farfurii, dar oricine se poate gandi ca un vas din sticla sau din portelan este mai bun decat unul metalic. De asemenea gatitul in vase de lut este recomandat oricand.

Alte idei interesante despre genomul uman

Se spune ca o serie dintre trasaturile genetice de astazi ale femeilor si barbatilor se trag chiar din trecutul de vanator-culegator al omului. In general, barbatii se orienteaza mai bine in spatiu si se misca cu o viteza mai mare deoarece ei in trecut erau nevoiti sa petreaca timpul vanand si alergand prin paduri, iar reflexele rapide erau fundamentale pentru a le asigura supravietuirea. Pe cand femeile disting mai multe culori deoarece din punct de vedere genetic seamana cu surorile lor din vechime - ele au petrecut sute de mii de ani incercand sa distinga plantele, boabele si fructele unele de altele, iar pentru asta identificau foarte precis culorile si texturile. Riscul de a culege frcute otravitoare era ridicat daca nu se adaptau la a face diferente de maxima finete - multe plante otravitoare imita chiar si astazi plantele comestibile.

(Desigur, acum stiu ca generalizez in stil mare, iar un pictor care lucreaza de 40 de ani cu tempera si uleiuri cu siguranta va distinge mai multe culori si nuante decat o femeie care a reparat toata viata motoare de masina, la fel cum aceasta la randul ei va fi in stare sa piloteze mai bine o masina decat pictorul. Cu toate acestea, daca cei doi s-ar fi antrenat inca din copilarie, in acelasi ritm si cu aceeasi placere pentru una sau alta, diferentele genetice ar fi facut si o diferenta de performanta. Barbatul chiar ar fi depasit femeia la reflexe, in timp ce femeia l-ar fi depasit in domeniul artistic.)

Extrapoland, si despre alimentatie se poate spune ca ceea ce am mancat in ultimii 40 ani sau 2000 de ani, adica antrenamentul zilnic de a manca cereale ne-a "adapatat" corpul si nu ne mai face atat rau. Sigur ca suntem mai adaptati (si un fumator e mai adaptat la nicotina, iar fumul lui il omoara mai degraba pe nefumatorul care ii sta zilnic in prejama). Dar aceasta nu inseamna ca sunem facuti genetic pentru a manca cereale. Asa cum nicotina e toxica, si cerealele sunt toxice pentru noi.
 
Stiu ca nu prea ai cum vana sau pescui si nici nu ai de unde cumpara vanat in ziua de astazi. Dar poti incerca sa mananci hrana cat mai ecologica si sa nu mai faci abuz de animale crescute prost. Pofta e greu de inlaturat, dar nu uita ca poti manca pe cat se poaet de bine. Practic, te "antrenezi" pentru o viata santoasa. Chiar si un castron cu terci de mei si niste spanac, ca pe vremea dacilor (si despre asta voi scrie), este mai bun decat un pui uleios si sarac in nutrienti, servit cu cartofi prajiti.

Citeste mai mult

Alimente excluse din alimentatia Paleo:

Multe dintre alimentele pe care le mancam ne fac mai mult rau decat bine. Macar daca ar fi vorba de alimente pe care le folosim ocazional! Un pahar de alcool sau o prajitura la cateva saptamani ar putea fi prea putin nocive pentru a conta in cazul siluetei sau sanatatii. Dar cati oameni au atata vointa incat sa se abtina de la "ce le place"?

Tot timpul vrem mai mult, mai bun si, daca se poate, acum. Fara sa luam in calcul efectele pe termen lung ale actiunilor noastre. O atitudine nesanatoasa nu doar in viata, ci si in alimentatie. Alimentele de mai jos au fost considerate nocive nu doar de catre Dr. Loren Cordain, fondatorul dietei Paleo, ci si de catre multi alti doctori sau cercetatori. Poate ca esti de acord macar cu o parte dintre argumentele de mai jos. In orice caz, daca te va speria cat de multe lucruri nesanatoase te inconjoara si mai degraba vei avea tendinta sa respingi mesajul acesta nu il inchide, ci incearca sa iti asumi macar o parte din acest tip de alimentatie. Intotdeauna esti liber sa iei doar ceea ce crezi ca ti se potriveste, dar nu inainte de a te informa.

Tine minte: promisiunea este ca daca incerci macar cateva zile de alimentatie paleo pe saptamana, sanatatea ta se va imbunatati. Vei elimina din alimentatia ta multe dintre riscurile exceselor alimentare. De asemenea, daca vrei sa tii o dieta, vei vedea ca o singura zi de salate, in care nu trebuie deloc sa te infometezi, iti poate aduce cu 0,5 kg in minus.

Te-ai hotarat sa abordezi paleo dieta ca stil de viata si sa te tii de ea, dar inca iti pui intrebarea "dar daca renunt la toate astea, eu ce mai mananc"? Daca nu ai citit inca articolul Alimente acceptate in dieta Paleo il poti citi si vei vedea ca ai o lista bogata de "materii prime", din care poti crea retete de toate tipurile. (Citeste cu atentie si sfaturile despre oua, acestea se mananca doar dimineata sau cel mult la pranz.) Daca te duci pe prima pagina a site-ului si vei da clic pe Rubrica Paleo Alimentatie vei gasi o serie de retete paleo si planuri de alimentatie care se vor inmulti in timp.

Acum iata si lista alimentelor pe care ar fi bine sa le elimini din frigider si camara.

Lactate | Bauturi carbogazoase | Sucuri de fructe | Cereale | Carne grasa | Sare si alimente sarate | Legume bogate in amidon | Snacksuri si cipsuri | Bauturi energizante | Dulciuri | Alcool | Zahar

Acum, mai tine minte ca proaspat e mai bine decat congelat, congelat e mai bine decat conservat. Conservele contin adesea zaharuri ascunse si unele dintre ele diversi sulfiti, nitriti, nitrati s.a.m.d.
De asemenea, redu consumul de alimente procesate.

Banuiesc ca lista de mai sus este o lista cu care cei mai multi sunt de acord in mare masura. Nu sunt prima persoana care arata cu degetul alimentele nocive pentru sanatate, atat pentru artere si talie, cat si pentru creier. Abuzul de ele este cel mai periculos, dar si un consum regulat (respectiv consumul zilnic) atrage dupa sine multe riscuri. Studii importante citate adesea in tot felul de surse au demonstrat nocivitatea acestor produse. Noutatea este, in mai mare masura, restrictia la cereale (painea noastra cea de toate zilele) si la lactate (despre care cel mai adesea auzim numai de bine), de aceea voi detalia motivele expuse de sustinatorii paleo-dietei.

Cerealele. Este subiectul care face cea mai mare valva si pe care se fundamenteaza intreaga teorie a dietei paleo. Dupa zeci de mii de ani de evolutie, genomul omului modern difera cu doar 0,02% fata de cel al omului cavernelor, care era vanator-culegator. Aparitia agriculturii poate ca a rezolvat problema foametei si le-a permis oamenilor sa se extinda pe tot globul, dar a atras dupa sine o serie de probleme de sanatate, cu atat mai mult cu cat painea (sau in alte cazuri cartoful si porumbul) au devenit uneori unicele surse de hrana in alimentatia multor indivizi.

Acum priveste problema si astfel: alergia la gluten, de care incep sa sufere din ce in ce mai multi oameni, este un semnal de alarma suficient ca ceva este in neregula. De asemenea, se stie deja ca cerealele si painea sunt primele excluse din dieta cuiva care doreste sa slabeasca. Astazi, painea, in special cea alba si produsele ceraliere, pastele si aluaturile nu au aproape nici un continut nutritiv, in schimb sunt pline de zahar sau conservanti. Contintul de fibre poate fi cu usurinta inlocuit de fibrele din alte vegetale si plante consummate.

Personal, cand am auzit de aceasta dieta si de restrictia la cereale si produse de panificatie am gandit astfel: probabil ca omul cavernelor avea totusi in alimentatie diverse graunte. Mai cred si ca isi facea lipii sau turte din ele. Arehologii au descoperit piue in care, intr-adevar, se marunteau unele graunte salbatice. Astazi, exista cereale precum hrisca, meiul sau quinoa care sunt recomandate in diverse diete.

Lactatele. "Sursa cheie de calciu" pentru organism e mai mult o minciuna de marketing. E drept ca laptele si produsele lactate contin niste calciu, dar pentru a primi un aport suficient de calciu de pe urma lor ar trebui consumate in cantitati foarte mari, ceea ce ar duce la cresterea proportionala a cantitatii de grasimi saturate. Pentru femeile care tin la silueta lor: un studiu a dovedit ca lactatele consumate seara favorizeaza celulita.

O alternativa mai sanatoasa si mai eficienta la lactate, pentru aportul de calciu, este in orice caz spanacul (sau poti apela si la alte legume cu frunze verzi). Poate o sa spui ca omul a fost creat sa bea lapte: dar numai bebelusul, in copilarie, bea lapte, iar laptele matern este cu totul alta poveste din punct de vedere nutrititiv si ii asigura copilului imunitatea necesara dezvoltarii.

Concluzii
Acum, poate ca o sa inchizi pagina, dar eu inca mai sper ca poti tine cont de aceasta lista macar partial. Nu stiu cati dintre noi pot renunta pentru totdeauna la o paine abia scoasa din cuptor sau la o ciocolata, la o cana cu cereale sau la biscuitii preferati cu crema sau la mici cu cartofi prajiti si cu bere alaturi...

Dar, de fapt, de ce nu credem ca putem renunta la toate aceastea? Deoarece alimentatia proasta creeaza dependenta. Acum, serios vorbind, stiu oameni care ar fi in stare sa manance doua kilograme de prajituri sau de cartofi prajiti la o masa. Si totusi, cine ar fi in stare sa manance fara sa se opreasca... doua kilograme de morcovi cruzi? Ar fi o prostie, nu-i asa? Intelegi ce vreau sa spun? Alimentele cu adevarat bune pentru sanatate nu prea creeaza dependenta. Simpla placere de a le manca ar trebui sa dina un semnal de alarma: in fond, mananci ca sa traiesti, nu traiesti ca sa mananci...

Citeste mai mult

Alimentatia la romani

Romanii mananca mult, dar prost. Iar aceasta se vede.
Problemele noastre sunt recente din punct de vedere istoric. S-a crezut mult timp ca doar de vreo doua sute de ani, odata cu aparitia imprumuturilor culturale de la societatile moderne, am preluat si obiceiuri alimentare proaste, care au dus la cresterea cazurilor de obezitate infantila. Dar obiceiurile proaste de data recenta sunt doar varful aisbergului.

Un articol despre sanatatea romanilor si alimentatie pune problema aparitiei bolilor moderne pe seama schimbarii obiceiurilor alimentare si culinare traditionale. Desi nu merge mult inapoi pe firul istoriei, articolul subliniaza niste reguli care deja ar trebui sa devina de bun simt in alimentatia oricui: fara zahar si alimente procesate, fara sare, fara alcool. (Lucruri pe care le regasesti si in resursele acestui site, la grficul Paleo dieta si alimentele incluse/excluse). Dar si painea si produsele ceraliere fac mai mult rau decat bine. Lactatele, de asemenea. Iata de ce.

Stramosii nostri erau fragili, iar studiile dovedesc ca bolile lor erau determinate de agricultura pe care o faceau. Problemele cu dantura si nutritia sunt vechi de 3000 de ani la romani. Sau pe aproape.

Cam in acelasi timp a inceput in tara noastra si taierea copacilor pentru a se crea zone de cultura agricola.

Acum, un adevar. S-a remarcat ca oamenii de o anumita origine etnica plecati in alte tari si care au abordat modelul de alimentatie al tarii in care locuiau (a se vedea chinezii pe teritoriile americane) sufera de o serie de boli moderne care le sunt fatale si ii ataca mai mult chiar decat pe cei cu o vechime istorica mai mare in regiunea georgrafica respectiva. Obezitatea este doar unul dintre ele. Cu chinezii explicatia este evidenta: acest popor a suferit perioade atat de indelungate de foamete incat corpul lor si-a dezvoltat mecanisme de prevenire a subalimentatiei atat de perfectionate, incat la ei diabetul este provocat chiar si de o fractiune mica de crestere ponderala. (cf. Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet Oz, in Tu, ghid de functionare, editura Curtea Veche. O carte pe care cu siguranta ar trebui s-o aiba oricine in casa.)

Metabolismul genetic joaca un rol fundamental in procesarea hranei, iar specificul zonelor geografice din care venim ar trebui sa ne influenteze alegerea mancarurilor. Nu, nu vorbesc aici despre romanii care au plecat in alte tari si viseaza inca la sarmalele de acasa. Desi varza este un aliment sanatos si minunat pentru sanatate, in multe feluri, atat dietetic, cat si terapeutic... (un nou argument pentru dieta Paleo: varza este si una dintre cele mai vechi legume cunoscute de om).

Dar da, romanii care locuiesc in alte tari ar putea sa fie atenti la legumele si fructele care cresc natural la noi in tara si sa stie ca merele si murele sunt mai potrivite pentru ei decat mango.

Concluzie: daca mostenirea genetica este atat de importanta, iar felul in care mancam are efect direct asupra felului in care aratam si ne simtim, cu siguranta felul in care am evoluat ca specie este important.

Tu ti-ai pune incap vreodata sa obtii o specie de pisici vegetariene? Sau de vaci carnivore? Si cate milioane de ani crezi ar lua aceasta "adapatare"?

Gandeste-te ca omul este pe aceasta planeta de 2,5 milioane de ani. In urma cu aproximativ 12.000 de ani, in neolitic, s-a descoperit agricultura si s-a produs revolutia civilizatoare care a facilitat stabilizarea si dezvoltarea rasei umane. Cel mai important, oamenii au început să lucreze și apoi să crească în mod deliberat culturi si animale pentru a-si asigura hrana.

Studiile arheologilor demonstreaza si efectele acestei schimbari asupra fizicului: de la aparitia agriculturii, statura omului s-a micsorat. S-a pierdut din masa musculara. Au aparut primele carii si primele alergii. Este firesc sa ne punem intrebarea ce s-a schimbat in alimentatia si in obiceiurile noastre (Atentie, pentru ca si sedentarismul este o mare problema a omului civilizat, nu doar felul in care se hraneste.)

Este drept ca o incursiune in istorie ne aduce fata in fata cu o evolutie a omului inca disputata, cu granite inca neclar delimitate intre homo sapiens-ul arhaic si cel modern (important si pentru evolutia creierului pe care, desigur, nu am dori sa il pierdem pe masura ce ne recastigam sanatatea). Insa reperele legate de natura fizica raman.

Dieta Paleo sau alimentatia Paleo propune lucruri pe care si alte tipuri de diete sau alimentatie sanatoasa le recomanda. Insa scoate si cerealele si lactatele din calcul. La cate produse fara gluten sunt astazi pe piata, este clar ca de fapt omenirea incepe sa aiba probleme mari cu acestea. Intoleranta la lactoza este de asemenea o problema raspandita. Nici carnea nu este neaparat un aliment recomandat, nu in conditiile in care sunt crescute astazi animalele: cui ii place sa manance animale bolnave? Dar proteinele da, sunt esentiale: atat pentru creier, cat si pentru musculatura.

Vom vedea in materialele urmatoare care sunt problemle cu aceste alimente si cum le putem inlocui pentru a castiga suplete si sanatate.

Citeste mai mult

Bazele dietei Paleo

Cine neaga importanta proteinelor in alimentatie? Chiar si vegetarienii si veganii, mai ales ei, sunt constransi sa le inteleaga valoarea. Acestia cauta sa asigure in special surse de proteine in hrana lor: cat mai complexe, cu o gama cat mai larga de aminoacizi esentiali. Sa redam deci importanta produselor de origine animala in alimentatie. Dar, mai mult decat atat, sa intelegem care este adevarata cauza a bolilor si problemelor de sanatate ale societatii moderne.

Omul este facut pentru a manca variat, dar nu orice. Dieta omnivora inseamna multe, insa in nici un caz cipsuri, bauturi carbogazoase, nuggets, clatite, zahar... Se vede treaba, insa, ca nici paine, orez sau alte cereale. De fapt, obezitatea, cariile, alergiile au aparut, conform dovezilor arheologice, atunci cand omul a inceput sa isi cultive cereale, plante si sa creasca propriile animale de sacrificiu. Sedentarismul acesta! De la bun inceput a creat probleme de sanatate, nu-i asa?

Inapoi in viitor

O privire atenta asupra istoriei ne demonstreaza un adevar incontestabil: timp de  zeci de mii de ani oamenii au mancat in special carne - de peste, de mamifere mari si mici - si fructe, legume, plante diverse, seminte, nuci, oua. Toata istoria lui homo sapiens se poate imparti in doua perioade foarte clare: perioada de dinainte de a se descoperi agricultura si perioada de dupa aceasta. Cat timp a fost vanator-culegator, omul si-a obtinut hrana in armonie cu natura si ciclurile ei, luand din ea doar ce avea nevoie pentru a se hrani: pescuind, vanand si culegand fructe, plante si radacini salbatice, de regula consumate proaspete. 

Important este ca prima parte reprezinta 90% din istoria evolutiei omului. Pe cand a doua doar 10%. Iata explicatia: genele noastre pur si simplu nu au avut timp sa se adapteze la tipul "modern", adica agrar, de alimentatie. Biologic, genetic, nu avem mecanisme care sa faca fata intoxicarilor repetate la care ne supunem.

De la descoperirea agriculturii incoace, adica in ultimele zece procente ale evolutiei sale, omul a devenit dependent de hambarele sale si de o serie de lucruri care i-au usurat viata, dar l-au facut sa stea mai mult si sa manance mai mult. Si mai prost. Tot in aceasta parte a istoriei au aparut dependenta de zahar, de alcool (probabil si cea de tutun) si o serie de probleme alimentare.

Revenirea la dieta omului din paleolitic este, asa cum vom vedea, rezolvarea pentru o serie de probleme ale societatii moderne, agrar-industrializate. Cercetarile recente pe aceasta tema sunt in acord cu o serie de alte descipriri sau detalii observate in ultimii zeci de ani. Iar o completare a celor mai recente studii cu privire la alimentatie este binevenita pentru a restabili repere pentru sanatatea umana. Asa cum stiti deja, alimentatia este noua frontiera a medicinei. Deja alimentatia este studiata ca metoda de tratament, dar si ca metoda de preventie a bolilor de toate felurile. S-a dovedit, in repetate randuri, ca schimbarea dietei are efecte destul de rapide asupra oricarei fiinte. Ar fi o prostie sa nu beneficiem de ceea ce stim, nu-i asa? S-a dovedit ca Dieta Paleo ajuta la obtinerea unei stari mai bune de sanatate, scade riscul de boli cronice si ajuta la pierderea in greutate.

De la aparitia agriculturii si pana astazi, produse stocate indelung, conservate si semipreparate ne-au invadat viata. Mancam carne de la pasari si animale crescute in conditii mizere, fructe si legume aduse de la mari distante si care s-au copt in lazi, nu la soare si vant. Mancam lucruri facute in proportii covarsitoare doar din chimicale... Modurile (cu adevarat) traditionale de a gati au fost uitate de mult. 

Dieta Paleo sau dieta omului cavernelor a fost denumita de astfel de catre cel care studiat-o si promovat-o, dr. Robb Wolf. Pentru inceput, iata sapte dintre caracteristicile fundamentale ale dietei paleo:

1. Aportul de proteine ar trebui sa fie mai mare. In medie, dieta vesticiilor cuprinde cam 15% proteine, pe cand dietele putinelor triburi de vanatori-culegatori care mai exista in lume sunt alcatuite din 19-35% proteine de origine animala. Aceasta cantitate este asigurata de carne de la animale mici si mari, vanat, peste, fructe de mare sau alte produse de origine animala. Tot acestea sunt si recomandarile dietei Paleo.

2. Dieta Paleoo recomanda aportul de alimente cu indice glicemic mic: fructe proaspete, legume fara amidon si legume in special verzi, care  reprezintă sursa principală de carbohidrati din alimentatie si asigura 35-45 % din caloriile zilnice. Aproape toate dietele care au ca scop scaderea in greutate recomanda alimente cu indice au glicemic redus. Dar aceste alimente au efect benefic si pe alte planuri - tensiune arteriala, diabet etc. - deoarece ele sunt digerate și absorbite treptat, regland nivelul zaharurilor din sange.

3. Aport de fibre mai mare. Aportul de fiebre dieteteice este esential pentru o sanatate si digestie buna. In ciuda a ceea ce ni se spune zilnic intr-o serie de campanii de publicutate, cereale integrale nu sunt potrivite ca sursa de fibre. Legumele fara amidon contin de 8 ori mai multe fibre decat cereale integrale si de 31 de ori mai multe decat cerealele rafinate . Chiar si fructele contin de doua ori mai multe fibre decat cerealele integrale si de sapte ori mai mult decat cereale rafinate.

4. Mai multe grasimi sanatoase. In ultimii zeci de ani am fost invatati sa credem ca grasimile sunt nesanatoase pentru organism. Ce conteaza insa este tipul de grasime. Organismul uman nu ar piutea supravietui fara grasimi. Cresterea cantitatii de grasimi mononesaturate sanatoase si grasimi omega-3, care au fost pilonii alimentatiei din epoca de piatra, ajuta la reglarea unei serii de procese din organsim.

5. Mai mult potasiu, mai putin sodiu. Alimentele proaspete contin in mod natural 5 până la 10 ori mai mult potasiu decat sodiu, iar organismul uman a fost adaptat la acest raport pana in perioada paleolitica. Potasiul este necesar pentru ca inima, rinichii si alte organe să functioneze corect. Cantitatile mici de potasiu sunt asociate cu hipertensiune arteriala, bolile de inima, accidente vasculare cerebral, dar aceleasi probleme sunt legate si de sodiul in exces. Astăzi, felul in car emancam ne aduce un aport de sodiu dublu fata de cel si potasiu.

6. Alcalinizarea alimentatiei. Nu mai este un secrt nici faptul ca aciditatea organismelor noastre a crescut. - După digestie, orice aliment creste fie aciditatea, fie alcalinitatea organismului.  Carnea, pestele, cerealele, branza si sarea cresc aciditatea in organism, pe cand legumele si unele fructe sunt alimente alcaline. Un exces de aciditate in alimentatie poate provoca pierderi de masa musculara, tensiune arterială ridicata, un risc crescut de pietre la rinichi si poate agrava astmul.

7. Un aport mai mare de: vitamine, minerale, antioxidanti si plante cu substrante fitochimice. Cerealele integrale nu sunt un substitut bun pentru vegetale, fructe și legume, dar si carne, deoarece acestea nu conțin multi dintre aminocizii esentiali, nici vitamina C  vitamina A sau vitamina B12 (care incepe sa fie din ce in ce mai greu pordusa de organism dupa o anumita varsta).

Citeste mai mult