duminică, 16 februarie 2014

Cum manca omul cavernelor?


Moduri de a gati Paleo si cum se hranea omul cavernelor. Un articol care te ajuta sa intelegi mai multe despre gatitul natural. Omul cavernelor sau omul din paleolitic nu avea multe unelte la dispozitie... dar mancarea lui avea savoare.


Acum 380.000 de ani oamenii cunosteau deja focul (si stiau sa construiasca colibe), iar arheologii au descoperit suficiente tabere preistorice pentru a isi face o parere despre felul in care vanau si gateau acele popoare. Acum se stie ca pe suprafata pamantului au convietuit mult timp o multime de specii umanoide, toate rationale, dar numai unele au supravietuit. 


Cea mai veche tabara a unor vanatori-culegatori, un grup de Homo Erectus nomazi, a fost descoperita pe teritoriul Nisei de astazi (Franta, Mediterana). Acesti vanatori-culegatori reveneau anual in aceasta zona primitoare de pe malul marii, recladindu-si tabara an de an. Ei erau specializati pe vanatoarea de elefanti.

Intr-o clima mediteraneeana, pozitionata intre ultimele doua faze ale ultimei glaciatiuni, intr-o regine plina pe atunci de paduri de foioase si conifere, oamenii consumau plante de toate felurile si mult vanat. Cerbi, bouri, iepuri si rozatoare, pasari, broaste testoase si moluste faceau parte, conform dovezilor arheologice, din hrana vanatorilor. Dar mai multe despre stilul de viata si dovezile arheologice vei gasi la rubrica Istorie (antropologia si arheologia fiind pasiuni mai vechi pentru mine).



Ce se manca si cum se gatea in Paleolitic

Omul preistoric nu era prea sofisticat in felul in care gatea, dar isi dadea tot interesul sa obtina un gust mai bun pentru mancarea lui. Chiar daca fiert, copt si fript reprezintă procedele cheie prin care se prepara mancarea in trecutul indepartat, aceasta nu inseamna ca bucataria "pesterii" era lipsita de ustensile si imaginatie. Doua pietre, dintre care una concava puteau fi folosite ca adevarate mojare sau mixere, in care se putea pisa si zdrobi cam orice. Intr-o perioada in care un mare interes se acorda uneltelor si armelor, taierea si tocarea mancarii se ajuta de aceleasi ustensile care se foloseau la lupta. Pietre cu muchii ascutite, pietre plate, care puteau zdrobi cu greutatea lor, tepuse de lemn deveneau tacamuri, iar carapacele de animale, frunzele si scoicile se transformau in farfurii si platouri.

Omul preistoric era in masura majora preocupat de colectarea, prepararea si depozitarea mancarii. De fapt, pe atunci nimic nu era mai important decat mancarea si felul in care isi facea adaposturile. (De unde putem deduce ca arta culinara si arhitectura sunt cele mai vechi preocupari si repere umane). Joaca si antrenamentul pentru vanatoare si lupta, adesea reunite in cadrul aceluiasi concept, erau pe locul doi in preocuparile omului cavernelor.

Metode Paleo de preparare si conservare a mancarii

Fructele, legumele, radacinile si plantele erau consumate proaspete. Vanatul era depozitat si pregatit in multe moduri, fiert, fript sau copt. In afara de vanat, tot ceea ce era oferit de apa, de la crustacee si moluste, la pesti si plante acvatice era folosit in preparate culinare.

Focul asigura frigerea carnii si a legumelor, iar jarul fierbinte era la fel de potrivit pentru a da alte gusturi si savori felurilor preparate. Taberele se aflau mereu langa surse de apa dulce, care asigurau nu doar apa potabila, ci si apa pentru fierberea hranei si spalarea vaselor importante.


Asezonarea mancarii cu plante diverse este foarte probabila, de asemenea, mai ales ca sarea nu era intotdeauna la dispozitia stramosilor nostri.
Prajitul. Uleiurile de nuci si seminte diverse existau si in vechime, dar erau obtinute prin zdrobire (intre doua pietre, din care cea de jos, ca o cuva, aduna totul, inclusiv bucatile de nuci). Astazi carnea sau legumele pe care le prajim si sunt scaldate intr-o baie de uleiuri rafinate. Pe atunci, nucile si semintele zdrobite, carnea si legumele erau puse in acelasi vas si amestecate desupra focului. O metoda buna de a face ca gusturile sa se contopeasca, dar, dupa cum se dovedeste atsazi, o metdoa foarte sanatoasa de preparare a mancarii. (Am incercat asta cu un pumn de nuci zdrobite, niste piept de pui, ardei gras si broccoli.)
Conservarea Afumarea alimentelor si pastrarea lor in untura erau metodele de baza pentru a conserva mancarea atunci cand ea nu putea fi sarata. Pentru a pastra carnea cat mai mult, oamenii preistorici chiar erau nevoiti s-o prepare sau s-o gateasca si s-o pastreze gatita. Untura este o chestie pe care diversi Paleo-isti o recomanda, la fel si untul, insa de data asta sa ii dam si stiintei dreptul sa ne invete cate ceva. Tot grasimile monosaturate si cele din peste raman mai sanatoase.
Pre-gatitul. Marinarea alimentelor inainte de a le gati este un obicei raspandit astazi. Intr-adevar, carnea capata un gust mai bun daca este lasata o zi la sare, dar pe vremuri era si o metoda de conservare. Oamenii pre-gateau tot ce nu consumau imediat, tocmai pentru a putea pastra prospetimea mancarii. Mancarea gatita la cratita, in cantitati mai mari si pastrata cateva zile este o metoda care ramane si practica, mai ales ca in ziua de astazi noi avem si congelatoare. Opareste urzici sau spanac si pune-le la congelator (nu uita sa le speli de nisip), procedeaza la fel cu pastaile verzi, coace ardei...
Indulcirea Albinele salbatice dadeau miere, iar unele plante erau dulci, asa ca acest gust nu i-a fost strain omului din vechime. In plus, mierea oferea o metoda de conservare suplimentara, dar era folosita si in tratamente diverse, de catre medicii rudimentari (vracii) care abia ii descopereau calitatile. Fructele erau si ele dulci natural. Astazi daca vreau sa fac ceva dulce, am oua, miere, cacao, fructe si diverse tipuri de "nuts" la dispozitie, dar si pudre de seminte, asa ca este ok si fara faina sau zahar.

Vasele: lut si lemn, dar si piatra

Aici regulile sunt precise: tot ce e natural este bun. Acum, eu nu as ucide broaste testoase pentru a le face farfurii, dar oricine se poate gandi ca un vas din sticla sau din portelan este mai bun decat unul metalic. De asemenea gatitul in vase de lut este recomandat oricand.


Alte idei interesante despre genomul uman

Se spune ca o serie dintre trasaturile genetice de astazi ale femeilor si barbatilor se trag chiar din trecutul de vanator-culegator al omului. In general, barbatii se orienteaza mai bine in spatiu si se misca cu o viteza mai mare deoarece ei in trecut erau nevoiti sa petreaca timpul vanand si alergand prin paduri, iar reflexele rapide erau fundamentale pentru a le asigura supravietuirea. Pe cand femeile disting mai multe culori deoarece din punct de vedere genetic seamana cu surorile lor din vechime - ele au petrecut sute de mii de ani incercand sa distinga plantele, boabele si fructele unele de altele, iar pentru asta identificau foarte precis culorile si texturile. Riscul de a culege frcute otravitoare era ridicat daca nu se adaptau la a face diferente de maxima finete - multe plante otravitoare imita chiar si astazi plantele comestibile.

(Desigur, acum stiu ca generalizez in stil mare, iar un pictor care lucreaza de 40 de ani cu tempera si uleiuri cu siguranta va distinge mai multe culori si nuante decat o femeie care a reparat toata viata motoare de masina, la fel cum aceasta la randul ei va fi in stare sa piloteze mai bine o masina decat pictorul. Cu toate acestea, daca cei doi s-ar fi antrenat inca din copilarie, in acelasi ritm si cu aceeasi placere pentru una sau alta, diferentele genetice ar fi facut si o diferenta de performanta. Barbatul chiar ar fi depasit femeia la reflexe, in timp ce femeia l-ar fi depasit in domeniul artistic.)

Extrapoland, si despre alimentatie se poate spune ca ceea ce am mancat in ultimii 40 ani sau 2000 de ani, adica antrenamentul zilnic de a manca cereale ne-a "adapatat" corpul si nu ne mai face atat rau. Sigur ca suntem mai adaptati (si un fumator e mai adaptat la nicotina, iar fumul lui il omoara mai degraba pe nefumatorul care ii sta zilnic in prejama). Dar aceasta nu inseamna ca sunem facuti genetic pentru a manca cereale. Asa cum nicotina e toxica, si cerealele sunt toxice pentru noi.
 
Stiu ca nu prea ai cum vana sau pescui si nici nu ai de unde cumpara vanat in ziua de astazi. Dar poti incerca sa mananci hrana cat mai ecologica si sa nu mai faci abuz de animale crescute prost. Pofta e greu de inlaturat, dar nu uita ca poti manca pe cat se poaet de bine. Practic, te "antrenezi" pentru o viata santoasa. Chiar si un castron cu terci de mei si niste spanac, ca pe vremea dacilor (si despre asta voi scrie), este mai bun decat un pui uleios si sarac in nutrienti, servit cu cartofi prajiti.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu